C'tu a vidive dicive ch'era bella
e ca' sicure no jera vicchijarella
pe' tant cos' ca' sapev' fa'
a sta semb' intt'a casa a cucina'.
Quanda cose facev'n st' mane
a nu' ca stamm' stise su a u' duane:
pizz', ciambelle, dolci e pure 'a limunata
quanta fatija pe' tutta 'na sciurnata.
"E mai t' firm', ma quann t'a stanca'?"
nuj 'o dicemmo senz' spiccià a mangià,
ma tu nu iere stanca maje e po' maje
ca int'a cucina scurdave tutt'è uaje.
Insieme a questa manna benedetta
a tutt' e feste pe' nu stava a mazzetta
e nuj' piccinne n' mettemm' a zumbà
ma cchiu d'tutte era a toje a felicità.
Mo' tu ten'e sciut' e ancor 'a'qua me dole
vid'd'Addà c' a fa allucescer stu sole.