poesie » Poesie religiose » La Via Crucis
La Via Crucis
Questo canto popolare non veniva cantato dai fedeli in chiesa ne in alcuna processione religiosa. Veniva recitato nella Settimana Santa, dai pastori più anziani ai giovani durante il pasto serale, o nelle pause del lavoro.
La via Crucis
La parti di Giuda
Oh, Cristu, o parma aliva,
oh, parma persa,
lu lignu eni forti e duru,
a Gesù lu carricaru pi traversu
sbrigugnati tanti, nun cummissi,
piccatura comu figliu versu,
cu ti curressi, e comu chi spissu,
eri natu a stu munnu, ed eri persu,
cu ti risuscita fu crucifissuri.
Crucifissu all'ortu comi 'n'nfami.
La santa passioni chi patia,
un angilu cu lu caliciu calau.
sangu ci detti e subitu surgiu,
e muti li pracelli chi passau a soffruttu,
comu omu e no comu Cristu,
Giuda nun durmia ch`av'ia chiffari,
si nni và 'nta la truppa cun friuri,
a Cristu si vinniu trenta dinari.
Guarda a Giuda, quant'è tradituri,
forti di la truppa, ci lu ju a `nzignari,
cu era Gesù Cristu Ridinturi,
l'abbrazza forti e lu cumincia a vasari,
pi lu San Giuvanni nun pigliari arruri.
Cu gran friuri si pigliaru a Gesù lu Nazzareno
e prima chi a Gesù lu pigliaru,
tri voti trimau lu tirrenu.
La parte di San Pietro.
S. Petru prima chi a iddu lu tuccaru,
o chi nun durmia, o chi sintiu
stava durmennu e s'arrisbigliau,
cu estrema superbia si susiu,
pristamenti li so guardii s`arrangiau,
tagliau l`aricchi a lu cchiù grossu judeu,
e Gesu Cristu cci lu 'mpiccicau.
A Petru si cchiamau ddu gran signuri,
Oh, Petru oh Petru, tu cosa speri fari?
Nun fari cumu lu judici: erruri,
comu ti strania lu tò friuri,
vidi Giuda quantu é tradituri,
chi nun veni tu di milli maneri,
accussi avi distinu lu piccaturi,
chi cu piccatu fa, nu avi pena.
Cu gran friuri a Cristu lu liaru,
lu nostru amatu Gesù, veru Misia,
e cu cordi vagnati lu liaru,
chi d'iddu pietà nuddu sintiu.
Sunnu pi via, versu lu jardinu,
hannu passatu lu sciumi pi via,
tutti di `ncapu lu ponti hannu passatu,
Cristu di 'ncapu l`acqua,
si misiru pi via, versu lu jardinu,
vannu circannu la pungenti spina,
vannu circannu rami di granatu,
pi battiri dda carnuzza dilicata,
Diu di lu sangu facia lavina,
nni dda facciuzza virginia e sacrata.
La parti di Ponziu Pilatu
Tutti cci dicianu: camina, camina,
chi oggi pi tia eni l'ultima firmata,
a dda culonna lu cuminciaru a fragillari,
a dda culonna senza pietati.
Tri mani ordi mannaru a chiamari
chi eranu tri cani arraggiati,
di prima sira si misiru a dari,
e tutta la notti a dari vastunati,
a jornu spiratu, avianu spirutu 3600 vastunati.
'Nta chidda citati c'era un rumanu
stu cavaleri nni Pilalu ju:
"Chissù tutti sti botti di luntanu
di sta truppa scillirata e ria"?
Si misi a fantasiari e lacrimari
stu cavaleri s'arristau stupitu
vidennu a Gesu fragillatui.
di la testa a li pedi era firutu.
Prestu si vota cu ddu populu 'ngratu
"Chi va fattu, chi eni accussi firutu"?
e tirau la spata pi tagliari li cordi
e Cristu pi mortu `nterra cadiu.
La sò propria vesti ci infilaru.
`ncapu 'na siggitedda l'assittaru,
di quanti spini chi cuglieru
cci ficiru la cruna e lu 'ncurunaru,
quannu la cruna forti c'incarcaru,
li spini 'nta l'occhiuzzi cci traseru,
Quanti voti sputaru a lu Signuri,
`nda la sò facciuzza virmiglia e sacrata
nun avia lustru chi nun era china di sangu
l'avia china di sangu 'nsanguliata.
Parte di Barabba
Si lu purtaru supra nu balcuni.
cu la cannella cruna di spini,
lu pannu misu `ngoddu pi patruni.
Quali Harci Domu, quali ragiuni,
ma chi lu vuliti mortu
o forsi cunnannallu a fini?
Gridavanu tutti li barbari prisuni:
"Mittemulu a morti cu ferri e cu catini"!
Cu pi 'nna vota pecca, pecca fastu,
quannu unu stava supponi, poviru di spiritu
lu custringeru cu ddu cori ingratu,
davanti a li tri costi a Cristu stessu,
Avianu carciratu a Calabastru,
tutti ci dicianu; Libiratici a chissu,
nui vulemu libiratu a Calabasuru,
nui vulemu a Gesu Cristu Nazzarenu, crucifissu.
Cu scrissi, scrissi, cci dissi Pilatu,
Arodi mi la datu la licenza,
fazzu fari comu cumanna sua eminenza.
Quannu tutti li judici s'uneru.
ognunu a lu cuntrariu ci dicia,
cci lu juravanu davanti ch'era veru Cristu
ch'era lu stessu Diu di lu Misia.
Parti di lu Carvariu.
Cu gran pazienza si misiru a circari,
truvaru un lignu mezzu la via,
cu chistu lignu, la cruci hannu a fari,
a lu nostru amatu Gesu,
li chiova li mannaru ad appizzutari,
cu zincari e cu forti tirannia.
Gesù, la cruci `ngoddu appi a purtari,
e poi ancora a la morti la tinia,
appressu cci ja tutta la citati,
sia so matri cu tutti li cunorti,
Di Gesù nuddu appi pietati,
Di Gesù Nazzarenu e la sò morti.
Cristu nun putennu acchianari 'nda li muntati
arrancicava 'nda li viola torti,
avia li mani e li vesti strazzati,
e li dinocchia fracassati tutti.
Si nni cunorta lu monti Carvariu,
40 parmi la cruci pinnia,
pigliaru la cruci e la stinneru `nterra, chianu,
'ncapu ci stiraru lu veru Misia,
pigliaru lu chiovaru e lu chiantaru a 'na manu.
chi l'autra mann lu corpu nun riggia,
poi lu grazzu cu tirannia cci tiraru.
Lu corpu pi crapicciu ci graperu,
tutti li santi vini si rumperu,
tutti li santi asari si lassaru a unu, a unu,
Gesù si 'ntisi mali cun frivuri,
nun cci duna coatta, manu scillirata
nun 'ntisi cchiu duluri,
quannu 'mpettu appi ddà lanciata.
Maria chianci e fannu un chiamu amaru,
chiddi chi a sò figliu 'ncruci, fedeli sunnu.
1234
un altro testo di questo autore un'altro testo casuale
1 recensioni:
- Per poter lasciare un commento devi essere un utente registrato.
Effettua il login o registrati
- UNA VIA CRUCIS... CON LA FEDE NEL CUORE...
PARTI PROFONDE E TOCCANTI... ENCOMIABILE SALVTORE...
- Miei cari amici, unici amici, sempre fedeli, nonostante frequenti poco il sito. Ho voluto condividere questa ballata antica che è arrivata fino a me attraverso il ricordo di coloro che la recitavano durante la Settimana Santa. L'ultimo, lo Zu Caloggiru me la raccontata con grandi difficoltà di memoria, io l'ho condivisa con voi. Grazie del vostro incoraggiamento
- bellissima , s'usava una volta fare dalla semplice gente questi canti, complimenti
Chira il 22/04/2014 18:01
Ripeto che scrivere in dialetto è difficilissimo ma tu ogni volta lo fai in maniera eccelsa. Tutta la Via Crucis di nostro Signore c'è, nei minimi particolari. Ci sono espressioni "strazianti" ed altre di tenerezza infinita. Mi emoziona questo attaccamento alla tua terra: è come fossi consapevole di lasciare queste gemme per chi verrà e potrà farne tesoro, solo grazie a te! Pezzo UNICO, Salvatore, di grandissimo valore.
Chiara
Opera pubblicata sotto una licenza Creative Commons 3.0